Dăunătorii și bolile petuniilor: Identificare și soluții
Plantate în ghivece, jardiniere sau în paturi de flori, petuniile vor oferi culoare grădinii tale de la începutul verii și până toamna, cât timp temperaturile și condițiile meteo sunt blânde.
Pentru a te bucura de flori superbe, este esențial să adopți regimul adecvat de îngrijire a petuniilor, care include: apă în cantitatea potrivită, lumină suficientă, un sol hrănitor și aplicarea de fertilizanți.
Întreținerea lor este ușoară, fiind important să dispui de ustensilele potrivite, curățate corespunzător după utilizare, cunoașterea dăunătorilor specifici, măsurile de prevenție și combaterea lor.
Am scris și despre regimul adecvat de îngrijire a petuniilor, în acest text.
Mai departe, vei învăța că orice dezechilibru survenit în modalitatea de îngrijire poate dăuna direct sau va crea mediul propice pentru apariția dăunătorilor și a anumitor boli, specifice atât petuniilor, cât și altor flori.
Uneori, cu toate eforturile depuse pentru a menține habitatul optim creșterii și înfloririi petuniilor, bolile și dăunătorii pot apărea.
De aceea, îți va fi de folos să cunoști dăunătorii specifici acestor flori de ghiveci, pentru a putea acționa în timp util, spre salvarea plantei.
Acționează eficient: învață să identifici și combați dăunătorii și bolile petuniilor!
Unele simptome ale petuniilor pot semnala acțiunea dăunătorilor, precum și apariția unei boli. Învață să diferențiezi simptomele cât mai bine, pentru a salva rapid planta!
Bolile petuniilor - identificare, prevenție și tratament
Petuniile se remarcă prin rezistență, nivelul ridicat de imunitate naturală, însă atunci când condițiile de creștere nu sunt îndeplinite, planta poate fi afectată de boli fungice.
Bolile fungice au efect dramatic în special pentru răsaduri - petuniile aflate în stadiul de creștere, dar sunt afectate și plantele mature, care deja au flori.
Cloroza
Cel mai frecvent, cloroza petuniilor este cauzată de deficiențele de fier sau mangan, dar există mai multe tipuri de cloroză, pe care ți le prezentăm în cele ce urmează.
Tipuri de cloroză
Cloroza este de mai multe tipuri: edafică, infecțioasă și neinfecțioasă.
- Cloroza edafică este rezultatul factorilor externi care dăunează plantei: condiții meteo extreme (precipitații, temperaturi ridicate), umiditate excesivă sau prea scăzută, schimbări bruște ale compoziției chimice de nutrimente din sol.
- Cea infecțioasă este cauzată de microorganismele vii (fungi, virusuri), fiind transmisă prin agenții patogeni proveniți de la dăunători.
Cloroza infecțioasă poate fi prevenită prin dezinfectarea instrumentelor cu care grădinărești, ghivece și jardinierelor, înainte de a le refolosi.
- Cloroza neinfecțioasă este cauzată de deficiențele elementelor: fier, mangan, sulf, calciu, potasiu, magneziu.
În cazul petuniilor, cloroza infecțioasă este mai rar întâlnită, cea neinfecțioasă fiindu-i specifică.
Fiind în cele mai multe cazuri plantate în ghivece, solul petuniilor poate sărăci în nutrimente.
Aceasta este o boală care poate afecta sistemul radicular al plantelor, ceea ce înseamnă că dezvoltarea și creșterea sunt încetinite.
Petuniile sănătoase au tulpini și frunze de culoare verde/verde închis.
În schimb, o plantă afectată va prezenta anumite semne distinctive, care te vor ajuta să identifici boala: florile își schimbă culoarea, lamele frunzelor îngălbenesc treptat, în timp ce nervurile frunzelor își păstrează culoarea naturală.
Mai apoi, apar alte semne: vârfurile se usucă, frunzele noi nu se dezvoltă, după care se ondulează și mor.
În plus, deficitul de fier determină stoparea dezvoltării tufei, deci va fi vizibilă schimbarea aspectului plantei.
De reținut!
Cloroza poate afecta petuniile pe toată perioada sezonului de dezvoltare, atât plantele adulte cât și răsadurile, dacă regimul de creștere este efectuat incorect și există greșeli de nutriție (absența fertilizării sau fertilizarea necorespunzătoare, prin aplicarea îngrășămintelor cu compoziție de nutrimente de care planta nu are nevoie).
Tratamentul clorozei la petunii
Așa cum am menționat, fertilizarea necorespunzătoare sau absența ei declanșează cel mai des cloroza la petunii.
În primul rând, este necesar să identifici care este aciditatea solului, respectiv să verifici compoziția chimică a acestuia, pentru a afla care element sau elemente lipsesc din sol.
Reține și faptul că petuniile preferă solul nisipos, cu pH între 5.5 și 5.8.
Odată identificat elementul lipsă, se va aplica fertilizantul care îl conține în compoziția sa. La nevoie, poți solicita sfatul unui specialist sau personalul farmaciilor fito-sanitare.
Indiferent că este vorba despre răsaduri de petunii sau despre plante adulte, cloroza poate apărea când temperaturile sunt ridicate, la udarea în exces a unui sol acid și în cazul cantității insuficiente de substrat pentru plantele pe care le crești.
Acordă atenție și apei pe care o folosești la udarea petuniilor, fiind nevoie de apă neutră.
Unele flori se dezvoltă armonios și cu apa de uz casnic, de la robinet, însă dacă observi că apa de la robinet din zona în care locuiești, are gust/miros puternic de clor, o poți lăsa într-un recipient pentru 24 de ore înainte de a o folosi.
Putregaiul cenușiu
Este una dinte bolile care afectează deopotrivă răsadurile de petunii și plantele mature.
Ce cauzează putregaiul cenușiu?
- lipsa luminii, a razelor solare;
- fertilizant aplicat în exces, exces de azot în sol;
- temperaturi mici (sub 14 grade °C);
- umiditate ridicată (în sol și/sau aer);
Putregaiul cenușiu poate fi identificat prin pete gri-maronii pe frunzele de la baza lăstarului, care pe măsură ce cresc, vor căpăta un strat pufos de culoare gri.
Prevenția și tratarea unei petunii afectate de putregai cenușii înseamnă optimizare condițiilor de dezvoltare. În funcție de cât de tare a fost afectată planta, când parametri sunt echilibrați, petuniile ar trebui să își revină.
Putregaiul alb
Ca majoritatea bolilor petuniilor, putregaiul alb este cauzat de o ciupercă.
Semnele apar mai întâi pete maro pe frunze și tulpinile petuniilor, după care sunt acoperite de un strat alb.
Cu timpul, porțiunile afectate devin moi, ceea ce împiedică hidratarea și asimilarea nutrimentelor.
Putregaiul alb, dar și cel cenușiu pot fi combătute cu soluții potrivite bolii. Este important să te concentrezi pe prevenție: petuniile au nevoie de un mediu de dezvoltare aerisit.
Dacă plantezi răsaduri, păstrează o distanță optimă între plante.
Făinarea
Făinarea perturbă procesul de fotosinteză, afectându-i procesul de metabolizare.
Astfel, frunzele plantei încep să se deformeze.
Semnul distinctiv al acestei boli îi oferă și numele: frunzele și florile petuniilor sunt acoperite de un strat gros alb.
Ca și în cazul altor boli specifice petuniilor, făinarea apare din cauza umidității crescute, regimului de udare neregulat, schimbărilor de temperatură, deci este nevoie de eforturi pentru menținerea condițiilor optime de dezvoltare.
DĂUNĂTORII PETUNIILOR – identificare, prevenție și tratament
Dăunătorii petuniei sunt paraziți care afectează mai multe tipuri de plante și flori, cauzând daune grave, atât prin transmiterea virusurilor și ciupercilor, cât și prin acțiunea directă - se hrănesc cu seva, frunzele, lăstarii plantelor, slăbindu-i imunitatea.
Afidele
Alături de păianjenii acarieni, afidele, cunoscute și sub numele de păduchi sau purici de plante, sunt principalii dăunători care transmit virusuri petuniilor.
Afidele se hrănesc cu seva petuniilor, determinând astfel deformarea plăcilor.
Sunt dăunători de dimensiuni foarte mici (0,3-0,8 mm), formează colonii și se poziționează în parte din spate a frunzelor și lăstarilor, ferindu-se astfel de razele solare.
Odată ce petuniile sunt afectate de afide, vei remarca faptul că planta nu va mai înflori, nici nu se va mai dezvolta.
Pe lângă insecticidele dedicate pentru eradicarea afidelor, poți încerca și unele soluții naturale, despre care utilizatorii spun că funcționează: apă cu săpun, soluție cu bicarbonat de sodiu, uleiuri esențiale.
Uleiurile esențiale se regăsesc pe lista de insecticide accesibile, prietenoase cu mediul, pe care le găsești cu ușurință în magazinele naturiste.
Pentru înlăturarea afidelor de pe petunii, poți folosi uleiul de rozmarin, cimbru, piper, usturoi – pe care le poți mixa astfel: într-o sticlă de apă cu pulverizator adaugă câte 4-5 picături din fiecare dintre ele.
Păianjenii acarieni
Acești dăunători nu pot fi remarcați cu ochiul liber, dar vei observa semnele: puncte mici pe suprafața frunzei și apariția unei pânze de păianjen fine la flori și lăstari (semnul specific al acestui tip de dăunător).
Atunci când păianjenii acarieni afectează petuniile, creșterea este complet oprită.
Atunci când ai identificat acești dăunători și urmează să aplici tratamentul de combatere, trebuie să aplici soluția pe toate plantele din jur, inclusiv pe cele care nu par afectate. Păianjenii acarieni caută zone unde dispun de condiții prielnice și se vor muta pe plantele sănătoase atunci când sunt îndepărtați de pe plantele atacate.
Musculițele albe
Musculițele albe (Trialeurodes vaporarium) atacă foarte multe specii de plante și sunt întâlnite mai ales în spațiile închise, solarii sau sere.
Din acest motiv, dacă petuniile sunt în exterior, șansele ca ele să fie afectate de musculițe albe sunt mai scăzute, în comparație cu alt tip de dăunător.
Acești dăunători sunt purtători de ciuperci, pe care le transmit petuniilor, provocându-le daune grave.
La fel ca și alți dăunători, musculițele albe se poziționează pe spatele frunzelor, pentru protecție, astfel că sunt detectate mai greu.
Musculițele albe sunt ușor de identificat, iar combaterea lor implică aplicarea soluțiilor insecticide, chimice – de la magazinele fito-sanitare sau naturale – prin prepararea soluțiilor pe bază de apă și uleiuri esențiale sau săpun de casă.
Omizi
Dacă în cazul unei invazii pe arbuști sau pomi, omizile nu au timp să cauzeze daune grave, cu condiția să iei măsuri în timp util, când este vorba despre petunii, plantele pot fi afectate rapid și iremediabil.
Dacă nu sunt multe, le poți îndepărta cu mâna și elibera cu grijă, pentru a nu afecta și alte plante din jur.
Nu uita să te protejezi când le atingi, corul omizilor este acoperit cu un strat de păr care se poate dovedi destul de iritant.
Ai la dispoziție și variantele de soluții preparate de tine, cu apă și uleiurile esențiale cunoscute ca repelenți pentru dăunători (ulei de neem, usturoi, levănțică) sau ceaiuri (pelin, tutun, hrean, rubarbă).
Cum poți preveni apariția bolilor și dăunătorilor?
În mod ideal, îngrijești corespunzător petuniile, condițiile meteo sunt optime, iar dacă nu sunt, plantele tale fac față oscilațiilor de umiditate și temperaturi.
Din acest motiv, este important să te asiguri că iei toate măsurile de prevenție cunoscute pentru vegetația din grădină: atât pentru petunii, dar și pentru alte flori și gazon.
În ceea ce privește bolile fungice, care pot afecta rădăcina, dar și în cazul putregaiului alb și putregaiului cenușiu, prevenția înseamnă grija la udare: asigură-te că uzi petuniile doar la baza plantei, evitând stropirea frunzelor.
Cum poți combate bolile și dăunătorii petuniei?
Importantă în tratamentul bolilor și dăunătorilor petuniilor este diagnosticarea corectă.
De la identificare la tratament, mai este un singur pas – aplicarea tratamentului potrivit - dacă boala și daunele nu sunt foarte avansate.
În ceea ce privește combaterea dăunătorilor, o poți face fie aplicând soluții naturale, fie cu insecticide.
Vestea bună este că, orice variantă de combatere a dăunătorilor alegi, petuniile sunt plante cu rezistență ridicată, iar cele mai multe se revigorează la scurt timp după tratament.
Citește articolele adăugate pe blogul nostru, vei găsi informații utile despre fertilizanți, tipuri de sol și multe alte categorii de articole, utile grădinarilor începători și experților.
Ne poți urmărești pe rețele noastre sociale (Instagram, Facebook) și pe YouTube, unde adăugăm conținut video care îți va fi de folos dacă ești pasionat de îngrijirea grădinii.
Conectează-te cu noi și pe grupul Gazonul, pentru întrebări suplimentare și pentru a învăța cum să ai grijă de grădină!