Bolile gazonului: Identificare și tratament

Diagnosticarea corectă a bolilor gazonului

Pentru a reuși să gestionezi bolile care apar la nivelul gazonului, într-o manieră ecologică și cu un buget rezonabil este nevoie de un diagnostic precis. De multe ori, din cauza unei identificări greșite a bolii gazonului, toată munca depusă pentru a avea un gazon sănătos va fi dublată de costuri substanțiale de înlocuire a zonelor în care tratamentul a distrus peluza.

Majoritatea bolilor care apar la nivelul gazonului sunt în general cauzate de fungi care apar în anumite condiții de temperatură și umiditate pe suprafața foliară sau la rădăcina firului de iarbă. Aceștia se numesc agenți patogeni și nu sunt singurii care pot cauza deteriorarea gazonului.  Insectele, animalele și păsările pot aduce multe probleme sănătății gazonului. Agenții patogeni care pot provoacă boli plantelor se clasifică în:

• Abiotici sau ne-infecțioși;
• Biotici sau infecțioși.

De aceea, ne vom concentra pe subiectul identificării bolilor cauzate de agenții biotici și abiotici.

Gazonul, gazdă pentru instalarea bolilor

O metodă foarte bună de a te ajuta în identificarea bolilor este atenția la condițiile predominante de mediu înainte și în timpul apariției bolii. De obicei, apariția afecțiunilor se petrece într-un interval de timp scurt în care temperatura și umiditatea sunt potrivite dezvoltării agenților patogeni biotici. Prin urmare, dezvoltă un obicei în a observa condițiile de mediu ( vântul, precipitațiile, cantitatea de lumină, structura solului, temperatura) și starea gazonului și astfel vei învăța care sunt factorii care influențează deteriorarea. Totodată te va ajuta la o mai bună gestionare a culturii gazonului și la o aplicare corectă și preventivă a tratamentelor cu fungicide.

Fiecare specie de gazon este diferită. Unele specii sunt mai rezistente la anumite boli pe când altele sunt mai sensibile. Agenții biotici sau infecțioși lasă de obicei modele neuniforme pe gazon și se limitează, în general, la o singură specie de iarbă. Agenții abiotici, în contrast pot afecta diverse specii de iarbă.

În tabelul de mai jos găsești informații despre speciiile cele mai folosite la însămânțarea unui gazon din România și bolile care pot apărea la fiecare dintre acestea.

Identificarea simptomelor

Simptomele sunt reacțiile vizibile la infecție sau la impactul cu un patogen abiotic. Acestea pot fi observate privind gazonul. Pentru a identifica problema în cauză este necesar să privim separat firele de iarbă din gazon pentru a putea analiza cât mai atent spațiul de tranziție dintre firele de iarbă sănătoase și cele afectate. Încearcă să identifici simptomele pe suprafața foliară, la vârfuri și la rădăcină.

Bolile gazonului

Dollar Spot

Agent patogen: Sclerotinia homeocarpa

Identificare boală Dollar Spot

După cum îi spune și numele, această boală poate fi identificată după petele gălbui circulare, care au un diametru aproximativ cât al unei monede de un dolar. Bineînțeles că și o monedă de 50 de bani poate fi un reper bun. Dacă boala avansează, aceste pete se pot uni și forma conglomerate mai mari. Pentru că petele foarte mici pot semăna cu urmele de urină este bine să urmărești și să observi dacă mai apar și alte pete. Dacă  se unesc înseamnă că ai de-a face agentul patogen Sclerotinia homeocarpa, care determină această boală.

În general, boala apare datorită insuficienței de azot sau din cauza condițiilor meteo prezente în primăvară târzie, și la început de toamnă, dar poate afecta gazonul și pe perioada verii, dacă umiditatea și  temperatura sunt favorabile. Deși la prima vedere ar fi ușor de recunoscut datorită mărimii și culorii, se pot face confuzii cu alte afecțiuni precum: uscarea frunzelor, pătarea frunzelor, stresul provocat de larvele insectelor.

Prevenție și tratament Dollar Spot

Metoda cea mai bună este cea de prevenție prin menținerea corectă a nivelului de azot cu ajutorul fertilizanților. Totodată, ai grijă ca roua și gutația să fie îndepărtată de pe suprafața gazonului și evită stresul produs de secetă printr-o irigare responsabilă.

Și aplicarea preventivă a fungicidelor reprezintă o bună metodă preventivă pe care o poți aborda la intervale de 7 până la 21 de zile, frecvență care necesită control în funcție de starea vremii. De obicei se folosesc produse pe bază de Tiofanat-Metil. Aveți grijă la compoziție și întotdeauna citiți recomandările producătorilor la aplicare. Este important să știți că agentul patogen care determină Dollar Spot își poate crește rezistența în cazul unor aplicări prea frecvente cu fungicid, deci este necesar să practici moderația.

Pătarea frunzelor

Agent patogen: Rhizoctonia solani

Identificare boală Pătarea frunzelor

Este o boală care se recunoaște prin cercurile mari de culoarea cuprului pe gazon. Dacă luăm un fir de iarbă afectat în mână putem observa pe suprafața foliară pete aurii înconjurate de o linie maroniu închis. Pentru a identifica această boală trebuie să știți că debutul bolii se caracterizează prin formarea de pete circulare mov pe suprafața gazonului ce își modifică culoarea într-un verde-gri. Pe măsură ce boala avansează petele se modifică în pete aurii care mai apoi devin maro pe măsură ce firele se usucă. Petele pot varia în mărime de la câțiva centimetri la câțiva metri.

Această afecțiune poate fi confundată cu stresul produs de umiditate, deci atenție la cantitatea de apă cu care irigați! 

Prevenție și tratament Pătarea frunzelor

Ca metodă de prevenție, având în vedere că frecvența cu care apare această boală este determinată de hiper-fertilizarea cu azot din timpul verii, se recomandă să calculezi cu grijă doza de fertilizant și mai ales concentrația de azot pe care vrei să o folosești. Desigur că azotul este important în creșterea și dezvoltarea gazonului dar echilibrul este totul. În special la însămânțare se recomandă să fertilizezi ca să ajuți gazonul să crească mai repede, folosind un îngrășământ cu o concentrație mai mare de azot, însă este foarte important să folosești o doza mai mică și să fertilizezi apoi după 2-3 săptămâni.

În plus, este de preferat să eviți irigarea târziu seara și să folosești fungicide pe bază de Azoxistrobin sau Propiconazol pentru tratament. Este de preferat să aplici fungicidul la apariția bolii dar trebuie să știi că nu vei observa îmbunătățiri până când condițiile de vreme favorabile vieții agentului patogen nu se estompează. Deci prevenția este cheia!

Pythium

Agent patogen: Pythium spp

Identificare boală Phytium

Această boală apare de obicei la gazonul tânăr, deci dacă tocmai ai însămânțat urmărește săvezi dacă apar pete împrăștiate cu diametrul de până la 10 cm. Petele au adesea o nuanță roz spre roșu cu un aspect ca de ochi de broască, cu interiorul mai verde.  Aceste pete se pot contopi și forma dungi deoarece boala se răspândește după modelul drenării apei. Firele bolnave își modifică culoarea în cea a paiului, se ofilesc și astfel rezultă mici cratere în gazon.

Simptomele acestei boli pot fi confundate cu stresul cauzat de apă și daunele produse de larvele insectelor.

Prevenție și tratament Phytium

Boala devine severă după perioadele prelungite de ploaie sau supraîncălzire, de aceea este important ca frecvența de irigare să fie foarte bine pusă la punct și atenția la condițiile vremii să fie îndeplinite.

În general pentru această boală se recomandă tratamentul preventiv, în lunile călduroase, cu una din substanțele active: Propamocarb, Fosetil de Aluminiu și Mancozeb, acordând atenție la specificațiile produsului și la modul și cantitatea pe care trebuie să le aplicați.

Rugina

Agent patogen: Puccinia spp

Identificare boală Rugina

Din depărtare, iarba atacată de rugină pare de o culoare gălbuie sau maroniu închis spre mov. Pe suprafața foliară se pot observa pustule mici care pot prezenta o varietate de culori de la roșu scorțișoară la portocaliu și galben în funcție de felul agentului patogen specific. Masa de pulbere prezentă pe firele de iarbă se ia ușor pe degete, papuci și îmbrăcăminte.

Din fericire această boală este foarte ușor de recunoscut, dar când boala avansează - poate fi mai greu de identificat datorită faptului că pustulele devin negre.

Prevenție și tratament Rugina

Infecția frunzelor cu rugina apare la temperaturi între 20 și 30 de grade Celsius în perioadele cu umiditate îndelungată. Rugina are tendința să fie mai severă în locurile cu multă umbră cum ar fi sub copaci sau de-a lungul gardurilor. Prin urmare o strategie în care gazonul este irigat și fertilizat optim are puține șanse să se ”ruginească”. O altă tactică este să tunzi regulat gazonul și să eviți tunderea prea scurtă sau scalparea lui.

Tratamentul cu fungicide funcționează cel mai bine în prima parte a dezvoltării bolii. Decizia de a folosi aceste tratamente este uneori dificilă deoarece epidemia de rugină depinde foarte mult de vreme și e greu de determinat dacă fungicidele vor fi de ajutor. În cei mai mulți ani rugina nu reușește să producă daune până la iernarea gazonului deci practica folosirii fungicidelor nu este prea des întâlnită. Dacă totuși observi apariția agentului patogen care provoacă rugina poți aborda tratamente cu fungicide care conțin substanța activă: Mancozeb sau Clorotalonil - cu atenție la specificațiile produsului și la modul și cantitatea de aplicare.

Mucegaiuri

Agenți patogeni: Typhula spp și Microdochium nivale

Identificare boală Mucegai

Mucegaiurile sunt ciuperci care rezistă foarte bine la vremea rece, iar după terminarea iernii și topirea zăpezii, acestea își pot face apariția dacă zăpada a stat tasată mai mult timp iar iarba nu a apucat să înghețe, astfel că umiditatea de sub stratul de zăpadă devine un mediu propice pentru dezvoltarea acestor ciuperci. Este o boală comună și ușor de identificat care vine în două tipuri:

• Mucegaiul gri de zăpadă sau Fuzarioza;
• Mucegaiul Roz de zăpadă.

La debutul bolii cele două tipuri de mucegaiuri arată la fel: formează o pată circulară asemenea unei pânze de păianjen foarte dense. În cazul mucegaiului gri - o pată de culoare alb spre gri, iar în cazul Mucegaiului roz - după cum îi spune și numele alb -rozaliu.

Mucegaiul gri nu produce daune semnificative, nu atacă rădăcina și tulpina firului de iarbă dar va face gazonul total inestetic. Nu același lucru se poate spune despre mucegaiul roz care este mult mai invaziv și poate provoca moartea gazonului.

Prevenție și tratament Mucegaiuri

În principiu pentru a evita neplăcerile cauzate de mucegaiuri, asigură-te că la sfârșitul toamnei înainte să intre în hibernare, gazonul a fost tuns deoarece firele prea lungi de iarbă au tendința să se plieze și astfel să devină un habitat perfect pentru mucegai. O altă recomandare este să aduni frunzele, crenguțele și alte obiecte care pot fi îngropate de zăpadă și să lași gazonul cât mai curat la venirea ninsorii. Dacă poți evita și tasările repetate pe zăpadă ar fi un bonus dar nu te stresa prea tare, în general efectele mucegaiului dispar o dată cu venirea căldurii. De asemenea evită aplicarea de fertilizanți cu o concentrație prea mare de azot care pot agrava dezvoltarea acestei ciuperci.

Fungicidele pot fi o metodă de prevenție, mai ales dacă spațiul destinat gazonului este foarte mare. Aplică toamna târziu, dacă se poate chiar înainte de prima mare ninsoare, un fungicid fie pe bază de Propiconazol, fie Azoxistrobin sau Clorotalonil.

Firul roșu

Agent patogen: Laetisaria fuciformis

Identificare boală Firul roșu

Una dintre cele mai puțin invazive boli care pot apărea pe suprafața gazonului este firul roșu. Anul acesta - 2020, multe persoane s-au confruntat în grădină cu această afecțiune, care poate fi ușor recunoscută printr-o observație atentă a vârfurilor firelor de iarbă, unde își face apariția. Pentru a o identifica corect, vei putea observa filamentele ciupercilor care formează o rețea de fire roșii. De la distanță când privești ansamblul gazonului poți crede că vezi porțiuni de gazon mort. Uneori, se poate confunda cu Dollar Spot sau cu alte afecțiuni ce provoacă degradarea gazonului. Din fericire această ciupercă nu provoacă moartea gazonului în condițiile unei mentenanțe adecvate.

Prevenție și tratament Firul roșu

Firul roșu preferă de obicei temperaturile de 15-20 de grade și își poate face apariția în momentul în care firul de iarbă nu primește suficient azot, prin urmarea utilizarea unui fertilizant potrivit va preveni apariția firului roșu. De asemenea evită să uzi gazonul seara pentru ca apa din sol să nu stagneze și să formeze rouă a doua zi.

În cazul firului roșu este de evitat a fi folosite fungicidele fiindcă este mai mult o problemă vizuală decât o boală care distruge gazonul. De obicei, această afecțiune dispare de la sine și este superficială deci nu căuta să aplici fungicide care pot deteriora mai rău gazonul. Curăță cu o greblă zonele afectate și aplică un îngrășământ pe bază de azot iar în câteva zile ar trebui să-și revină!

Antracnoză 

Agent patogen: Colletotrichum cereal

Identificare boală Antracnoză

 Poți observa pe suprafața gazonului zone fără o anumită formă predefinită în care firele de iarbă au o culoare gălbuie spre roșiatică mai ales în cazul soiurilor speciei Poa Pratensis. Este destul de dificil să identifici această boală fiindcă de la debut poate semăna foarte ușor cu uscarea gazonului sau cu stresul cauzat de umiditate.

Prevenția și tratament Antracnoză

 În general această afecțiune își face apariția în perioadele cu temperaturi mari din timpul verii și când excesul de umiditate din sol este foarte mare și solul nu este bine aerat. O tundere foarte joasă care stresează gazonul poate fi un alt factor propice pentru dezvoltarea bolii. Severitatea acesteia poate fi accentuată și dacă lăsați iarba să se usuce prea mult.

Odată instalată pe suprafața gazonului, antracnoza este destul de dificil de tratat, de aceea tratamentul preventiv cu fungicide este recomandat înainte să dea căldura. Pentru antracnoză se recomandă produse pe bază de Propiconazol, Tiofanat-metil sau Clorotalonil combinate cu o bună cultură prin care reducem factorii de stres ai gazonului.

Făinarea

Agent patogen: Blumeria graminis

Identificare boală Făinarea

Această ciupercă poate fi destul de ușor de identificat pe suprafața superioară foliară a gazonului prin formațiuni albe asemănătoare cu pudra sau talcul. Când boala devine severă întreaga peluză poate avea culoarea de un verde pal sau alb spălăcit. Firele cu un grad mare de infecție pot deveni gălbui și se pot subția substanțial.

Prevenția și tratament Făinarea

De obicei făinarea își face apariția în condiții de circulație redusă a aerului, cu un nivel mare de umiditate, fără a fi vizibile particule de apă pe suprafața firelor de iarbă, lipsa luminii și o temperatură cuprinsă între 15 și 20 grade Celsius. Prin urmare, observă dacă gazonul este expus în cea mai mare parte a zilei la soare. Aerează gazonul și asigură-te că umiditatea din sol este la nivelul potrivit, deci irigă cu moderație.

Făinarea se poate ”trata” doar preventiv cu produse pe bază de Tiofanat-Metil. Urmărește indicațiile producătorilor pentru a nu cauza mai multe daune având în vedere că făinarea nu este o boală severă și nu provoacă moartea. Făinarea nu se poate trata în momentul în care simptomele apar deoarece fungicidele nu vor avea niciun efect. Deci tratamentul este să aveți răbdare să treacă de la sine.

Septorioza 

Agent patogen: Septoria sp

Identificarea bolii Septorioza

La început firele de iarbă sunt gri închis apoi pe măsură ce boala avansează, culoarea ajunge la gălbui, apoi treptat spre un gri albicios. Ca imagine de ansamblu putem identifica pe suprafața gazonului petice de iarbă arsă care au frunzele afectate la vârfuri.

Poate fi confundată cu rugina dar, spre deosebire de rugină care apare în sezonul cald,   septorioza își face apariția când temperaturile sunt mai scăzute.

Prevenția și tratament Septorioza

Ciuperca este cărată de picuri reci de ploaie sau este adusă pe suprafața gazonului de tălpile pantofilor sau de echipamente care au intrat în contact cu această ciupercă și apoi în contact cu gazonul, cum ar fi mașina de tuns iarba sau grebla. De aceea este important să curățăm de fiecare dată ustensilele pe care le folosim la grădinărit pentru a preveni răspândirea unei epidemii. Se dezvoltă foarte bine la temperaturi scăzute și într-un mediu cu umiditate crescută. Poate rezista foarte bine pe timpul iernii, iar efectele se pot observa primăvara devreme. Pentru prevenție asigurați-vă că specia de iarbă pe care o aveți în grădină are parte de toate nutrimentele necesare dezvoltării și că tunderea a fost făcută corect. Septorioza poate fi combătută cu ajutorul produselor ce conțin substanța activă Azoxistrobin.

Inelele zânelor

Agent patogen: Aprox. 60 de specii de ciuperci

Identificare boală Inelele zânelor

Simptomele pe care le poți observa sunt benzi de culoare verde închis care se dezvoltă în cercuri de dimensiuni diferite, cu un diametru care poate varia de la 50 de centimetri la 4 metri, cu o porțiune de iarbă maro moartă care poate apărea fie în interiorul, fie în exteriorul cercului dar se poate manifesta și sub forma unui semicerc de umezeală în peluză, iar pe alocuri prezența ciupercilor este foarte vizibilă.

Inelele zânelor pot fi ușor depistate datorită simptomelor aparte pe care le prezintă, dar în unele cazuri s-ar putea face confuzia cu deshidratarea gazonului.

Prevenție și tratament Inelele zânelor 

Această afecțiune este determinată de aprox. 60 de ciuperci și fungi din regnul basidiomicete. Se poate manifesta de la an la an sau dimpotrivă. Nu se cunosc în detaliu condițiile prielnice apariției acestor inele, dar unele generalizări au fost observate. Nivelul scăzut de azot și materia excesivă în descompunere care are un conținut ridicat de lignină sunt doi factori care au fost observați în urma apariției fungilor. Prin urmare o aplicare adecvată cu un fertilizant pe bază de azot, dar și aerarea solului sunt două metode bune de prevenție.

Momentan, studiile biologice în ceea ce privește această afecțiune pe care o poate dezvolta gazonul sunt puține, prin urmare tratamentul cu fungicide poate fi o chestiune de experiment. Fungicide pe bază de Mancozeb, Azoxistrobin sau Clorotalonil pot fi folosite, dar la apariția ciupercilor este important să știți că acestea sunt toxice pentru copii și animale, deci înlăturarea lor de pe suprafața gazonului cu o greblă sau cu mâinile protejate este necesară pentru a evita neplăceri.

Ascochyta

Denumire științifică: Ascochyta spp.

Identificare boală Ascochyta

Simptomele identificate cu această afecțiune se prezintă sub forma unor bucăți mari   neregulate și gălbui care își fac apariția în general la specia Poa Pratensis și ocazional și la Lollium Perenne, mai ales în timpul verii. În general acest agent patogen afectează suprafața foliară și de aceea gazonul bolnav se recuperează relativ repede. Uneori simptomele pot fi confundate cu cele ale Petei dolarului (Dollar Spot), cu stresul provocat de căldură sau umiditate sau cu leziunile cauzate în urma cosirii, cu excepția faptului că simptomele care apar pe frunze se manifestă rapid, chiar peste noapte.

Simptomele se dezvoltă de obicei rapid și pe tot parcursul sezonului de creștere, dar sunt mai frecvente în perioadele calde și secetoase care au fost precedate de condiții reci și ploioase.

Prevenție și tratament Ascochyta

Pentru a preveni o manifestare a acestei boli se recomandă practici de cultură care reduc la minim stresul gazonului. Mențineți lungimea de tundere între 3-4 cm. Mențineți lamele bine ascuțite și evitați cosirea pe timp umed, mai ales când boala este activă. Reduceți frecvența de cosit și creșteți înălțimea de cosire în timpul focarelor active.

Menține balanța fertilizării echilibrată. Evită aplicarea cu prea mult azot, în special primăvara. Azotul determină creșterea rapidă a frunzelor și deci va trebui să tunzi mai des și astfel să cauzezi mai mult stres firului de iarbă. Ai răbdare ca iarba să crească natural și încearcă să nu grăbești acest proces. Străduiește-te să menții o umiditate uniformă a solului. Verifică sistemul de irigare și asigură-te că toate capetele acestuia funcționează corect și că apa ajunge uniform pe toată suprafața gazonului pentru a evita stresul provocat de secetă. Ai însă grijă și la irigarea excesivă și la solul slab drenat pentru că și acești factori pot ajuta în dezvoltarea bolii.

 Deși tratamentul cu fungicide va inhiba Ascochyta, acesta va fi dificil de aplicat datorită dezvoltării sporadice și rapide ce duce la o sincronizare îngreunată a aplicațiilor de fungicide preventive și curative. Dacă totuși vă hotărâți să aplicați un fungicid, un produs pe bază de  Clorotalonil poate fi eficient.

Petele maronii

Denumire științifică: Drechslera spp.

Identificare boală Petele maronii

Plantele infectate dezvoltă inițial mici pete eliptice mov pe suprafața foliară. Petele devin cenușiu deschis și se închid la culoare, dar rămân mărginite de o linie maro închis spre violet, iar țesutul frunzelor care înconjoară petele se pot îngălbeni. Deși nu afectează în mod semnificativ planta, ciuperca poate infecta și coroana, rizomii și rădăcinile. Când temperaturile de peste zi cresc, firele de iarbă infectate devin verzi sau galbene, prezentând simptome similare cu cele ale unui gazon cu deficiență de azot.

Această afecțiune este favorizată de perioadele lungi de umezeală a frunzelor și de temperaturile moderate. Agentul patogen Drechslera este inhibat de vreme caldă și apare rar în timpul verii.

Prevenția și tratament Petele maronii

Evită fertilizarea excesivă cu azot în primăvară, care favorizează creșterea firelor de iarbă, asigură-te că nu vor exista nici carențe pe timpul primăverii. Un program de fertilizare va reduce severitatea bolii. Observațiile realizate au arătat că udarea frecventă va reduce răspândirea sporilor ciupercii. Cel mai bun moment pentru irigare este dimineața devreme, deoarece acest lucru nu va prelungi durata umezelii firelor de iarbă. Cosește iarba mai înalt pe la 4-5 centimetri, primăvara târziu și vara.

Dacă ai observat debutul bolii în anii precedenți, dar nu ai văzut leziuni semnificative, nu e nevoie să aplici fungicide. În caz contrar, fungicidul trebuie aplicat imediat ce sunt observate simptomele deoarece boala este dificil de controlat odată ce a început putregaiul tulpinii.

Dacă în continuare nu ai reușit să depistezi ce problemă are gazonul tău atunci poate că există alți agenți patogeni cum ar nematozii sau insectele, care parazitează firele de iarbă.

În orice caz, prevenția este mai importantă decât tratarea astfel că, dacă ai o atitudine responsabilă și reușești să construiești obiceiuri sănătoase pentru gazonul tău, vei avea mai puține bătăi de cap și mai mult satisfacții!

 În plus, dacă ai nevoie de suport în identificarea și tratarea bolilor gazonului, te încurajăm să intri pe grupul de suport Gazonul Group pentru sfaturi și soluții de la specialiști și de la alți membri care s-au confruntat cu bolile gazonului.