Bune practici in managementul terenurilor de sport
Performanța jucătorilor este strâns legată de calitatea suprafeței de joc. Astfel că, un manager de teren de sport trebuie să se asigure atât de calitatea suprafeței de joc, cât și de siguranța și performanța jucătorilor.
Așa cum echipele care fac performanță sunt construite cu ajutorul unei atenții la toate detaliile, la fel și un gazon impecabil este rezultatul practicării unui management profesionist al terenului de sport.
Asigurarea condițiilor optime pentru gazon
Un management eficient al terenurilor de sport depinde de 3 carcacteristici ale gazonului : tracțiune, duritate și uniformitate.
Tracțiunea este o caracteristică a gazonului care este extrem de importantă pentru generarea și controlarea vitezei, realizarea unor schimbări de direcție foarte rapide și precise și oprirea facilă. În plus, pentru reducerea riscului de coliziune, în cazul sporturilor care nu sunt de contact, o tracțiune bună este necesară și poate asigura evitarea situațiilor în care un jucător poate face întinderi musculare sau poate suferi alte accidentări comune.
Duritatea suprafeței de joc asigură jucătorilor condițiile de care au nevoie pentru a putea atinge viteză maximă. Totodată, o suprafață foarte dură poate afecta capacitatea jucătorilor de face mișcări scurte și rapide și poate crește incidența căzăturilor acestora.
Uniformitatea terenului, alături de caracteristica durității, reprezintă un factor care afectează modul în care o minge alunecă pe suprafața terenului de sport și răspunde la impulsurile primite de la loviturile jucătorilor. Mai mult, nivelul de uniformitate afectează și înălțimea și traiectoria de deplasare, dar și viteza cu care se rotește mingea. În acest caz, asigurarea unei uniformități corespunzătoare include și o reacție predictibilă a mingii, ceea ce este de dorit pentru toate activitățile sportive.
Bune practici în instalarea și întreținerea gazonului
Pentru a putea discuta despre un management al terenului de succes trebuie să luăm în considerare bunele practici în ceea ce privește următoarele aspecte : biologia și selecția tipului de gazon, instalarea, tipul de sol și fertilitatea acestuia, fertilizarea, însămânțarea și managementul resturilor de iarbă, tratamentele, factorii de stres și tehnicile de tundere. Cu siguranță sănătatea gazonului este prioritară, apoi intervin apectele legate de capacitatea de desfășurare a unui joc, resurse și estetică.
Gazonul este unul dintre cele mai impresionante sisteme biologice din lume. Cu o minimă atenție, crește și se dezvoltă fără prea multe probleme. Are o capacitate de regenerare impresionantă. Poate fi supus unei varietăți mari de factori de stres și se reface foarte ușor. Mai mult de atât, are o culoare și o estetică admirată și dorită de toată lumea, iar cu o tundere adecvată reprezintă una dintre cele mai spectaculoase imagini pe care le oferă natura.
Biologia gazonului reprezintă studiul proceselor vitale necesare pentru creșterea și dezvoltarea plantei. Practicile de management ale gazonului au o mare influență asupra plantei. Toate practicile care includ tunderea, renovările de sezon, aerarea și alte operațiuni care sunt incluse în managementul gazonului pot fi realizate corect atât timp cât se înțelege foarte bine biologia gazonului. În acest mod, se pot face predicții în legătură gradul de răspuns al gazonului la toate aceste lucrări de întreținere.
Cunoașterea speciei care stă la baza instalării unui gazon și a condițiilor în care semințele de gazon se dezvoltă și rezistă, reprezintă o primă condiție de bază în realizarea unui management eficient al gazonului.
Semințele de gazon sunt împărțite în două mari grupe, în funcție de temperatura necesară creșterii și dezvoltării. Astfel că, sunt semințe de gazon care dezvoltă plante pentru sezonul cald și plante pentru sezonul rece. În funcție de categoria în care se încadrează semințele care stau la baza dezvoltării gazonului, fiziologia și anatomia acestuia diferă.
Fiziologia gazonului implică o serie de procese metabolice la care este supusă planta. Aceste procese sunt formate din 3 etape: captarea energiei, conversia energiei și utilizarea energiei.
Captarea energiei reprezintă puterea de absorbție a radiațiilor solare la nivelul suprafeței gazonului. Pentru a capta cât mai multă energie este nevoie ca foliajul gazonului să fie cât mai dens. Dacă se realizează o tundere prea scurtă, energia nu va mai putea fi captată corect. Această situație este des întâlnită pe terenurile umbrite și trebuie implementate soluții pentru realizarea fotosintezei așa cum sunt sistemele de iluminat sau prelatele, în perioada sezonului rece.
Conversia energiei include procesele de fotosinteză și respirație. În ambele procese, dacă nivelul de captare al energiei este unul adecvat, atunci gazonul va produce îndeajuns de mult adenozin trifosfat, compus care ajută la metabolizarea micro și macroelementelor din substrat. Pentru terenurile de sport, menținerea unui nivel echilibrat de micro și macroelemente la nivelul gazonului se poate realiza prin fotosinteză și prin fertilizare.
Utilizarea energiei constă în procesele metabolice care au ca rezultat creșterea și dezvoltarea plantei. Această etapă care face parte din fiziologia plantei este strâns legată de celelalte procese, fără de care nu se va putea realiza un management al gazonului corect.
Alegerea soluției potrivite pentru instalarea gazonului implică atât cunoașterea biologiei și fiziologiei acestuia, tipului de sol și a nivelulului de nutrimente, condițiilor climatice, cât și a factorilor externi, între care incidența razelor solare pe suprafața terenului. Toate aceste aspecte influențează direct creșterea și dezvoltarea gazonului.
Alegerea semințelor sau a gazonului rulou adecvat este o etapă foarte importantă, care va determina o suprafață de joc la standardele dorite. Nivelul de germinare și puritate al semințelor reprezintă două dintre criteriile cele mai importante pentru a obține un gazon sănătos în timpul cel mai scurt. Este recomandată însămânțarea începând cu mijlocul primăverii și până la mijlocul verii, în cazul semințelor adaptate sezonului cald. În cazul semințelor adaptate pentru sezonul rece, însămânțarea se poate realiza pe toată perioada anului în care solul poate fi lucrat.
Pregătirea solului este la fel de importantă precum alegerea gazonului. Primul pas în pregătire este realizarea testelor de sol, prin care se determină statusul nutrițional al acestuia. Testarea se realizează cu două săptămâni înainte de plantare, iar în urma acesteia se vor stabili recomandările pentru alegerea semințelor/ gazonului covor și soluțiile de fertilizare. Stabilirea gazonului începe cu o irigare adecvată, care să mențină suprafața substratului de plantare mereu hidratată, până când semințele vor germina. Apoi programul de irigare va fi modificat prin mutarea atenției asupra menținerii umidității la nivelului suprafeței solului, prin reducerea frecvenței de irigare sau creșterea volumului de apă, atunci când se realizează irigarea în zilele stabilite. Astfel, se va realiza dezvoltarea unui sistem radicular mai rezistent. După ce gazonul s-a instalat, se va realiza operațiunea de tundere, respectându-se regula de 1/3. Cu alte cuvinte, o treime din lungimea gazonului va fi tunsă pentru ca acesta să aibă înălțimea optimă.
În cazul montării unui gazon rulou este foarte importantă menținerea umidității pe toată suprafața terenului pentru două săptămâni. Astfel rădăcinile se vor putea prinde în substrat și vor permite rădăcinilor gazonului să se instaleze. Tunderea se va realiza în momentul în care terenul va putea suporta greutatea unui tractor, fără ca suprafața să fie afectată în vreun fel.
Fertilizarea și alegerea fertilizantului potrivit – lichid sau solid, cu eliberare lentă sau rapidă, reprezintă una dintre cele mai importante etape de întreținere. Programele de fertilizare trebuie să fie flexibile, în funcție de modul în care un teren de sport este utilizat și de frecvența utilizării. Alături de apă, lumină, aer și sol, fertilizanții oferă aportul necesar de hrană, pentru menținerea în cele mai bune condiții a gazonului.
Tratamentele reprezintă soluția de reabilitare a gazonului în situația în care apare o problemă legată de boli sau dăunători. În ceea ce privește managementul gazonului în astfel de cazuri, cel mai indicat este să se apeleze la specialiști. Astfel, se va evita situația în care o problemă minoră se poate transforma în una majoră.
Managementul terenurilor de sport este un subiect tratat în zeci, chiar sute de cărți de specialitate și reprezintă o ramură foarte complexă a horticulturii, care asigură atingerea celor mai înalte standarde de performanță ale unei suprafețe de joc. Complexitatea subiectului nu poate fi tratată într-un articol, dar câteva idei principale legate de această temă pot ajuta în înțelegerea importanței pe care managementul terenurilor de sport o are în diferențierea terenurilor de calitate în raport cu terenurile care sunt îngrijite necorespunzător sau neglijate. Și nimic nu este mai dezamăgitor decât o imagine a unui teren de sport care are parte de un management defectuos.
În concluzie, gazonul face diferența. Întotdeauna!