Pământul din grădină: când și cum testăm solul?

Testarea solului din grădină te va ajuta să identifici anumite nevoi speciale și să preîntâmpini potențiale probleme de sănătate și fertilizare. Este important să cunoști textura, compoziția, drenajul, aciditatea și densitatea mineralelor din sol.  În momentul în care cunoști particularitățile pământului în care plantezi gazon, flori sau legume, vei ști exact care îi sunt lipsurile și cum poți să asiguri cele mai bune condiții pentru plantele tale. Mai mult, vei evita numeroase probleme care apar tocmai datorită lipsei de informații referitor la pământul în care vrei să plantezi. 

Plantele care cresc în soluri cu deficiențe își vor arăta frustrările prin creștere lentă și, în funcție de nutrienții ori mineralele de care duc lipsă, frunze și fire decolorate, îngălbenite sau vizibil nesănătoase. 

Motive să testezi solul 

Mulți grădinari susțin că testarea solului este una dintre cele mai eficiente metode de a-ți îngriji grădina. Deși ar trebui să fie unul dintre primii pași pe care îi faci într-un proiect de însămânțare ori instalare a unui gazon, adeseori ajunge să fie ultimul lucru la care te gândești că ar putea cauza probleme. Pentru ca munca depusă să fie rodnică, îți recomandăm să testezi solul în care vrei să instalezi gazonul, iar anual să realizezi câteva teste care te vor ajuta să îl menții în stare optimă pentru gazonul tău. 

Solul este compus din minerale, materie organică, atât vie cât și moartă, aer și apă. Majoritatea nutrienților de care plantele au nevoie se găsesc deja în sol, cu condiția ca pH-ul să se încadreze între indicii 6-7. În cazul în care pH-ul este mai mare, anumite substanțe vor fi prezente în cantități mai reduse (fosforul sau fierul). În caz contrar, nivelul de nutrienți va fi deveni toxic, iar acest lucru din nou va afecta plantele din grădină în mod negativ. 

Dacă testezi solul vei cunoaște particularitățile sale și vei putea să ajuți gazonul oferindu-i nutrienții care lipsesc ori prin lucrările de întreținere potrivite situației cu care te confrunți. Aceste informații te vor ajuta să îi oferi gazonului solul optim pentru o creștere și dezvoltare sănătoasă. 

Care sunt informațiile primite în urma testării solului? 

În primul rând, vei afla care este nivelul de fertilitate și sănătate generală a pământului. Măsurând pH-ul vei putea identifica deficiențe de nutrienți, iar fertilizarea va oferi plantelor exact elementele care le lipsesc. Majoritatea plantelor preferă un sol ușor acid către neutru, nivelul pH-ului între 6 și 7. Există, însă, și plante care au altfel de preferințe, deci este important să cunoști aceste nevoi înainte de a decide să le adaugi grădinii tale. 

Apoi, textura și nivelul de compactare îți vor oferi informații prețioase pentru irigarea grădinii, dar îți vor indica și dacă e nevoie să aduci modificări în structura solului. Cel mai important răspuns pe care îl vei primi în urma testelor este o confirmare că eforturile pe care le depui în întreținerea gazonului sunt cele pe care le dorești. Gazonul are astfel posibilitatea să crească sănătos și lucrările de remediere și revigorare vor fi mai puțin necesare. 

  

Când și cât de des e nevoie să testezi solul? 

Mai întâi, cele mai multe teste ale pământului din grădină se pot face în orice moment al anului. Totuși, ele se fac cu precădere toamna pentru că îți oferă timp de ajustări înainte de însămânțare. Apoi, există câteva momente în care acest proces este mai prețios: la pregătirea terenului pentru instalarea gazonului, în perioada de creștere activă din primăvară, înainte de a aplica îngrășăminte sau tratamente fungicide. Verifică mai multe zone din grădină pentru a avea o imagine cât mai amplă asupra diferențelor, dacă ele există. 

Precipitațiile afectează și ele rezultatele pe care le vei obține, în special pH-ul solului. Apa care trece prin sol extrage elementele bazice cum ar fi calciul si magneziul din sol, fiind înlocuite de elemente acide cum ar fi aluminiul și fierul. Prin urmare, o analiză chimică neinfluențată de precipitații înainte de orice aplicare a îngrășământului este binevenită. În funcție de rezultatul obținut, vei ști cu certitudine dacă solul are nevoie de ameliorare și, mai ales, ce tip de îngrășământ poți utiliza în acest scop. 

Ideal este să repeți procesul de testare în fiecare an, mai ales în condițiile în care clima este în continuă schimbare, iar tratamentele pe care le aplici în grădină pot să modifice proprietățile solului testat în anul precedent. Dacă nu anual, atunci obligatoriu o dată la fiecare 4 ani trebuie să verifici modificările prin care solul a trecut și să adaptezi lucrările de întreținere noului mediu. 

Sunt și anumite momente în care e indicat să nu faci testarea, pentru că rezultatele nu vor fi cele corecte. Așadar, nu testa solul umed cu precipitații ori irigat, dar nici după ce a fost recent fertilizat. 

Testul 1: Vigoarea generală a plantelor 

Este prima și cea mai simplă formă de testare pe care poți să o realizezi în perioada de creștere rapidă a gazonului, primăvara. Depistează în grădină fire viu colorate de un verde sănătos și plantate uniform. Sănătatea generală a firelor de iarbă va fi afectată dacă au existat dăunători ori dacă însămânțarea a fost realizată târziu sau în condiții de secetă. Vigoarea plantelor indică un sol de calitate înaltă, irigare corespunzătoare și o populație sănătoasă de microorganisme. Este, așadar, cel mai bun indicativ asupra solului. 

  

Testul 2: Compoziția granulară a solului 

Una dintre caracteristicile de bază ale solului este compoziția acestuia. În general, solurile sunt clasificate ca fiind soluri argiloase, soluri nisipoase și soluri combinate. Haide să vedem, pe scurt, prin ce se caracterizează fiecare. 

• Argila este bogată în nutrienți, dar apa se scurge greu prin ea și rămâne umiditate crescută în sol, adeseori facilitând putrezirea rădăcinilor. 
• Nisipul oferă o drenare foarte bună, apa se scurge repede și nu rămâne la rădăcinile plantelor, însă la fel de ușor se scurg și nutrienții. 
• Solul combinat e considerat a fi ideal, deoarece păstrează umiditatea și nutrienții, fără să rămână îmbibat cu apă și să faciliteze putrezirea rădăcinilor. 

Poți determina tipul de sol foarte rapid. Ia din grădină o mână de pământ umed, nicidecum ud, strânge-l ferm în pumn și apoi deschide palma. Există trei posibile rezultate: 

1. Pământul își menține forma, iar dacă îl apeși puțin își va păstra forma. În acest caz, solul este argilos. 
2. În momentul în care deschizi palma, solul se va destrăma imediat. Așadar, solul din grădină este nisipos. 
3. Pământul își va păstra forma, iar dacă îl apeși puțin se va prăbuși cu totul. Acest lucru e minunat, căci asta înseamnă că solul din grădină este combinat. 

Testul 3: Textura solului 

Textura îți arată proporția și dimensiunile granulelor ce alcătuiesc pământul. Ele au mărimi diferite, de la praf și nisip la argilă și pietriș. Ideal este ca acest test să fie administrat înainte de plantare, astfel încât orice ajustări să fie făcute fără să afecteze gazonul deja instalat. 

Atunci când solul nu este nici prea umed, nici prea uscat, sapă o groapă de 15-25 cm adâncime. Separă o secțiune intactă de aproximativ o cană și rupe-o cu degetele. Așa vei determina dacă solul este format din bulgări, pudră sau granule. 

Ideal este ca solul să fie format din firmituri de dimensiuni diferite care își mențin forma sub o ușoară presiune. Dacă ai bulgări de pământ care se despart doar cu dificultate înseamnă că solul este prea greu. Solul bogat în materie organică formează agregate relativ rotunde, ceea ce duce la porozitate. Solurile deschise și poroase permit mișcarea liberă a apei și oxigenului, astfel că plantele pot dezvolta rădăcini puternice si sănătoase. 

  

Testul 4: Compactarea pământului 

Una dintre problemele care pot să apară în sol este ca el să fie prea compactat, iar apa, aerul și fertilizantul să nu aibă cum să ajungă la rădăcina gazonului. Dacă întâmpini o astfel de situație, solul are nevoie de aerare, realizată prin găurirea sa folosind unelte ascuțite special concepute pentru acest proces. 

1. Pentru testare poți să folosești o șurubelniță lungă și să o introduci în sol. Dacă intră ușor, solul este suficient de aerat. Dacă intra foarte greu sau deloc, atunci solul este prea compactat și are nevoie de o aerare. 
2. O altă metodă este să introduci vertical o bucată de sârmă în sol, în diferite locații ale grădinii. Marchează adâncimea la care se îndoaie sârma. Cu cât se îndoaie mai repede, cu atât solul este mai compactat. Cel mai bine este să poți introduce sârma până la o adâncime de 30 cm înainte ca ea să se îndoaie, altfel creșterea rădăcinilor este împiedicată. 

Testul 5: Disponibilitatea apei 

Ajungem acum la un test care depinde de precipitații. Așteaptă o ploaie care să îmbibe gazonul cu apă. Apoi înregistrează timpul în care plantele încep să dea semne de însetare – când firele încep să se ofilească ușor sau solul este complet uscat. Dacă trebuie să irigi mai mult decât este normal pentru temperaturile și condițiile meteorologice, atunci solul este vinovat. 

  

Testul 6: Drenajul apei 

Mai departe vom discuta puțin despre drenaj. Gazonul are nevoie de un sol parțial nisipos, astfel încât rădăcinile sale să nu rămână îmbibate în apă. Acest test trebuie realizat la finalul iernii. 

1. Sapă o groapă de 15 cm lățime și 30 cm adâncime. 
2. Umple gaura cu apă și las-o să se scurgă singură. 
3. Umple iar gaura cu apă. 
4. Urmărește durata de scurgere a apei. 

Dacă apa are nevoie de mai mult de 4 ore pentru a se scurge, drenajul din grădină este unul slab și are nevoie de îmbunătățiri. 

Testul 7: Reziduuri de plante în sol 

Dacă faci compost la care adaugi pământ din grădină, poi face acest test pentru a determina viteza de descompunere a materiei organice. La o lună după ce ai pregătit compostul, sapă în el la 15 cm adâncime și caută materie vegetală. Dacă abia recunoști bucăți vegetale, fibre sau dacă găsești humus de culoare închisă, rata de descompunere este una bună. Descompunerea este facilitată de prezența organismelor din sol, iar rapiditatea este un indicator al calității solului. În solul slab aerat, plantele se descompun lent, ceea ce poate să emane un vag miros acrișor. 

  

Testul 8: Organismele din sol 

O populație înfloritoare de ciuperci, bacterii, insecte și diverse nevertebrate este unul dintre cele mai vizibile semne ale calității pământului din grădină. Cu cât se strecoară mai multe vietăți sub grădina ta, cu atât mai puține oportunități există pentru dăunători și boli. Fiecare dintre aceste vietăți își are rolul de a descompune reziduurile plantelor pentru a crea mai mulți nutrienți disponibili pentru creștere. 

• Măsoară vietățile din sol săpând la o adâncime de cel puțin 15 cm și aruncă o privire în groapă pentru câteva minute. Încearcă să depistezi prezența și numărul speciilor și organismelor vizibile precum centipide, gândaci, păienjeni sau râme. Unele se ascund de lumină, așa că sondează ușor solul pentru a dezgropa localnicii mai timizi.  
• Dacă numeri mai puțin de 10 vietăți, solul din grădină nu are prezența organică vie suficientă pentru dezvoltarea corespunzătoare a plantelor.  

Râmele sunt de asemenea indicatori excelenți ai sănătății solului, prezența acestora sugerând o activitate biologică sănătoasă. Dacă depistezi râme în pământ, acolo cu siguranță există microbii și bacteriile benefice care creează un sol sănătos și plante puternice. În plus, râmele aerează solul, transportă minerale din profunzime spre suprafață, ajută infiltrarea apei și secretă compuși care leagă particulele de sol pentru o mai bună cultivare. 

Acest test se realizează primăvara, iar solul trebuie să fie umed. 

1. Asigură-te că temperatura solului a crescut la 13-15 grade Celsius, că este umed, dar nu îmbibat cu apă. 
2. Sapă o groapă de 30 cm grosime și 30 cm lățime. Așează solul obținut pe o prelată sau o bucată de carton. 
3. Trece cu mâinile prin sol în timp ce îl așezi înapoi în groapă și numără toate râmele pe care le găsești. 

Dacă la final găsești 3 râme, solul este în regulă; dacă găsești mai multe, cu atât mai bine. Mai puțin de atât și poți fi sigur că solul nu are suficientă materie organică pentru a susține o populație sănătoasă de râme. O altă posibilitate este ca solul să fie prea acid sau prea alcalin pentru ca acestea să prospere. Pentru a rezolva această problema, soluția constă în adăugarea de compost organic. 

Testul 9: pH-ul pământului din grădină 

pH-ul reprezintă nivelul de aciditate al solului și influențează enorm creșterea plantelor din grădină. Acesta se măsoară pe o scară de la 1 la 14, 1 fiind foarte acid și 14 fiind foarte alcalin. Gazonul prosperă la un nivel ușor acid înspre neutru, între 6 și 7. Dacă pH-ul este mai mic de 5 sau mai mare de 8, plantele nu vor supraviețui în pământ. 

Poți să faci un simplu test chiar acasă, pentru a determina dacă solul din grădină este acid, alcalin ori neutru. 

1. Extrage 2 linguri de sol de la o adâncime de 15 cm. Pune solul într-un bol și adaugă o jumătate de pahar de oțet. Dacă mixtura are o reacție efervescentă, solul este alcalin. 
2. Umezește 2 linguri de sol cu apă distilată (apa de la robinet va influența rezultatele), iar apoi adaugă o jumătate de pahar de bicarbonat de sodiu. Solul este acid dacă mixtura are reacție efervescentă. 
3. În cazul în care solul nu a reacționat în nici un fel cu oțet sau bicarbonat de sodiu, atunci el are un pH neutru. 

Pentru a testa pH-ul poți utiliza și un kit pe care îl găsești la magazine specializate. Precizia lor variază, de aceea este foarte important să urmezi instrucțiunile cu exactitate. După ce afli pH-ul solului tău, poți lua imediat măsuri dacă acesta nu se încadrează în standardele optime. Însă, dacă rezultatele testului nu sunt corecte, orice schimbare de pH poate să înrăutățească situația gazonului. Indiferent de procedurile pe care le realizezi, asigură-te că ești echipat corespunzător pentru lucrare, porți echipament de protecție atunci când e cazul și urmezi instrucțiunile în deplină siguranță. 

Dacă pH-ul din grădină este prea acid, adică sub 6, poți să adaugi var de grădină, calcar sau cenușă. În caz contrar, adaugă tratamente cu sulf, frunze de stejar compostate sau ace de pin pentru a crește aciditatea unui sol mult prea alcalin. În general, utilizarea regulată a compostului va crește aciditatea solului.  

O altă metodă de a testa pH-ul solului, dar și cea mai precisă, este să contactezi un laborator sau centru de testare și să trimiți un eșantion din grădină. Aceste teste depășesc capacitatea kit-urilor, iar rezultatele sunt mai exacte. În urma analizelor vei primi un raport cu informații referitoare la procentul de materie organică din sol, deficiențe de minerale, posibilă toxicitate de pe urma fertilizării excesive, pH și soluții de remediere. Totuși, prețul acestora este și mai mare, așa că depinde de nevoile tale și ale suprafeței dacă alegi să apelezi la serviciile centrelor sau nu. 

În orice caz, ține cont că aceste test, deși îți oferă informații valoroase, nu îți vor spune nimic despre drenajul slab, lumina insuficientă, insectele sau bolile cu care se poate confrunta gazonul ori plantele din grădină. Și aceste variabile pot determina gazonul să își schimbe culoarea, să îi slăbească rezistența și creșterea. Asigură-te că ai eliminat acești factori dintre potențialele probleme ale gazonului înainte de a trimite eșantionul de sol către laborator. 

  

Testul 10: Dezvoltarea corespunzătoare a rădăcinilor  

Folosește o lopată sau o mistrie pentru a săpa ușor în jurul câtorva fire de gazon care nu vor afecta aspectul general foarte tare. Un gazon matur ar trebui să aibă rădăcinile la 20-25 cm adâncime, dar specia prezentă în grădină poate face ca această adâncime să difere. Rădăcina trebuie să aibă un alb sănătos și șuvițe fine, numeroase. Rădăcinile brune și cenușii indică probleme de drenaj. Rădăcinile mici și nedezvoltate pot indica prezența bolilor sau a dăunătorilor. 

Ținând cont că rădăcinile plantelor sunt în directă legătură cu solul, este cel mai bun indicator în privința calității acestuia. Fără condițiile necesare, rădăcinile nu pot să își îndeplinească scopul de a face planta să prospere. 

Deși este ușor de ignorat, pământul din grădină poate să îți ofere răspunsurile pe care le cauți dacă te confrunți cu probleme ale gazonului. Sunt mulți factori careintră în componența sa, motiv pentru care e nevoie să îi acorzi importanța corespunzătoare. Sperăm ca toate aceste informații să te ajute la instalarea și întreținerea gazonului, iar dacă mai ai întrebări, nu ezita să ne contactezi.