Insectele si gazonul

Insectele sunt peste tot și au un rol foarte important în ecosistemul global. Deși, mare parte din ele sunt inofensive, aceste mici nevertebrate pot aduce pagube în curțile oamenilor și pot provoca chiar moartea plantelor. În ceea ce privește gazonul, sunt puține specii de care să-ți faci griji. Insectele sunt ultima problemă când vine vorba de sănătatea peluzei tale. Majoritatea daunelor sunt provocate de o cultură neadecvată a proceselor de întreținere cum ar fi: irigarea, fertilizarea, aerarea, scarificarea, cosirea și bolile.

Insecte - paraziți ai peluzei

 

Coropișnița

Este insecta care dă cele mai multe bătăi de cap iubitorilor de gazon. Un exemplar adult prezintă un corp cilindric, de culoare maroniu-roșiatică cu o lungime între 3 și 5 centimetri. Membrele anterioare sunt asemănătoare unor lopățele. Prezintă două seturi de aripi care le ajută să parcurgă distanțe mari. Hrana favorită constă în rădăcinile leguminoaselor, ale firelor de iarbă, alte insecte mai mici și râme. Activitatea coropișniței este de a săpa tunele subterane lungi, iar în acest proces deranjează rădăcinile plantei producând astfel moartea firelor de iarbă.

Dacă observi zone de gazon mort însoțite de mici movile de pământ și dacă vrei să știi sigur că ai de-a face cu o invazie de coropișnițe poți face următorul test:

• Alcătuiește o soluție formată din 1 lingură de detergent de vase și aprox. 4 litri de apă.
• Toarnă soluția peste zonele afectate cu iarbă uscată
• Dacă vor exista nimfe de coropișnițe sau adulți, în câteva minute ar trebui să iasă la suprafață.

Înainte de orice aplicare cu insecticid, ai grijă să te protejezi împotriva substanțelor chimice pe care urmează să le folosești și să te asiguri că până își va face insecticidul efectul nu vor călca pe gazon alte persoane, copii sau animale. Cum coropișnițele sunt insecte nocturne este recomandat să începi tratamentul spre sfârșitul zilei. Pentru rezultate mai bune, irigă peluza înainte să dai cu insecticid pentru că acest proces va aduce coropișnițele mai aproape de suprafață.

Dacă vrei să afli mai multe despre ce metode de combatere sau insecticide ai la dispoziție în caz că te confrunți cu invazia de coropișnițe, află mai multe aici.

Larvele de insecte

Reprezintă prima formă a unui organism după ieșirea din ou. În cele mai multe cazuri, larvele de insecte au un mediu de dezvoltare diferit față de versiunea lor adultă, iar același lucru se poate spune și despre aspectul lor fizic. De aceea este important să observi și să cunoști mai îndeaproape micile creaturi cu care e posibil să ai de-a face la un moment dat.

Larva de cărăbuș poate duce la deteriorarea totală a firelor de iarbă. Porțiunile de gazon îngălbenit pot fi un indiciu că acești dăunători se hrănesc cu rădăcinile firelor de iarbă. Larvele sunt de culoare alb-gălbuie cu capete maroniu-crem. Cărăbușii adulți apar de obicei în luna mai când își caută perechea. Femele cu care s-au împerecheat vor zbura către câmpuri deschise sau culturi de plante unde vor depune aproximativ 20 de ouă printre rădăcinile din sol la o adâncime între 10 și 20 de centimetri.

După o perioadă scurtă de incubație, larvele ies din nou spre sfârșitul lui iunie când încep să se hrănească cu mici rădăcini, iar creșterea lor se produce rapid. Se pot deplasa câte 30 de centimetri pe zi prin sol pentru a găsi hrană. Cu cât temperaturile scad, larvele cărăbușilor se deplasează în adâncimea solului până la aproape 100 de centimetri, unde intră în hibernare pe timpul iernii. În al doilea an, în perioada aprilie-mai, larvele își fac din nou drum mai aproape de suprafață, când se hrănesc din plin cu rădăcinile pe care le întâlnesc, astfel provocând moartea gazonului.

Când toamna începe, larvele de cărăbuș coboară din nou în subteran. În cel de-al treilea lor an, larvele continuă să se hrănească cu rădăcinile firelor de iarbă până în iunie-iulie când vor săpa adânc și vor intra în starea de crisalidă până în august -septembrie, dar vor rămâne acolo până primăvara următoare când își vor face drum la suprafață pentru a se împerechea.

Larva de Tipula Paludosa (țânțăroi) poat provoca deteriorarea și uscarea firelor de iarbă. Pe suprafața gazonului se pot observa regiuni unde iarba este devitalizată și prezintă fire subțiate. După 14 zile de incubație, larvele ies din ou. Corpul lor este alcătuit din 13 segmente, protejat de un tegument dur. Sunt alungite, cilindrice, cu o formă conică anterior și trunchiat posterior de o culoare crem- maroniu.

Pentru a se hrăni se orientează către rădăcina firului de iarbă pe care o parazitează. Pot fi active și la temperaturi scăzute de până la 5 grade Celsius și astfel pot continua să afecteze gazonul și în timpul unei ierni călduroase. Larvele devin cele mai active primăvara și devorează nutrimentele din sol când acesta începe a se încălzi. Larvele petrec aproximativ nouă luni în sol până vor fi pregătite să-și ia zborul.

Larva (omida) de molie Noctua pronuba se hrănește cu frunzele și tulpinile plantelor, pe care le mănâncă chiar de la nivelul solului. În gazon pot fi observate suprafețe cu dimensiuni iregulare ale firelor de iarbă, ceea ce poate cauza multe neplăceri mai ales pe terenurile sportive. Sunt organisme nocturne care se ascund pe timpul zilei, dar pot fi active și în zilele întunecate și înnorate. De obicei moliile acestor omizi apar în luna martie putând produce patru generații pe an.

Omizile au corpul de obicei verde, maroniu, gri sau galben de aproximativ 2,5 centimetri lungime. Prezintă dungi longitudinale pe toată suprafața corpului. Sunt foarte vorace și taie firul de la rădăcină, iar unele situații se pot hrăni chiar și cu rădăcinile firelor de iarbă creând astfel mari probleme iubitorilor de gazon. Se adăpostesc în sol pe timpul iernii, dar acesta este un aspect pozitiv al ciclului lor de viață pentru că oferă cultivatorilor un mai mare control asupra lor deoarece la o scarificare mai agresivă, larvele acestor molii vor muri și deci nu va mai fi nevoie de metode chimice de combatere.

Larva (omida) de molie Spodoptera frugiperda își face apariția la sfârșitul verii și pe tot parcursul toamnei. Moliile migrează de obicei în număr mare și își depun ouăle în gazon, dar și în anumite culturi de legume. Preferă gazonul bine udat și fertilizat. Aceste omizi se hrănesc zi și noapte și pot cauza o deteriorare foliară severă a gazonului. La începutul stagiului de larvă ele consumă puțin dar în ultima parte a acestui stadiu cantitatea de hrană crește astfel că peste noapte poți observa gazonul ”defoliat” . Din fericire, majoritatea speciilor de iarbă pot tolera un stres continuu al acestei activități devoratoare, iar pe termen lung nu suferă leziuni majore și se refac destul de bine.

Omizile de Spodoptera frugiperda, la începutul stagiului, au corpul de o culoare deschisă cu un cap mare și negru. Pe măsură ce se dezvoltă, corpul lor capătă o culoare maronie și prezintă linii albe. De asemenea, pe suprafața corpului apar puncte mici și negre. Se hrănesc cu fire de iarbă, dar își pot satisface foamea și cu alte culturi de plante cum ar fi porumbul. Sunt specii foarte adaptabile, iar în lipsa hranei pot deveni canibale și se pot hrăni cu frații și surorile lor mai mici.

Larva (omida) de molie din genul Crambus se hrănește preponderent cu aproape toate speciile de iarbă. Iernează în sol ca și larve (omizi), iar la sfârșitul primăverii și începutul verii își fac apariția ca și molii. Prima generație de ouă se depune în luna iunie, iar omizile apar de obicei tot în iunie până la sfârșitul lui august. Dacă vremea și condițiile atmosferice o permit pot avea o a doua generație care va ajunge la stadiul de molie adultă în luna lui octombrie.

Omizile din genul Crambus prezintă culori ale corpului foarte diversificate de la verde la bej, maro sau gri cu mici pete circulare negricioase ce se extind pe toată lungimea corpului lor. La începutul stagiului au capul negru și măsoară între 9 și 13 milimetri iar până la sfârșitul stagiului pot atinge 28 de milimetri cu un cap ce capătă o culoare maroniu deschis cu mici variațiuni negricioase.

Larva de Bibio Hortulanus (Musca de martie) provoacă îngălbenirea gazonului. Își are adăpostul în sol, unde se hrănește cu humus, dar și cu rădăcinile firelor de iarbă, mai ales cu cele din specia Poa Pratensis. Au corpul alungit de o culoare crem închis cu capul maro-roșiatic. Adultul acestei specii de muscă are un corp  de 6,5 până la 8,5 milimetri lungime la care sunt atașate o pereche de aripi de circa 9,5 milimetri. Corpul masculilor este complet negru și puțin mai mic decât cel al femelelor. Ochii sunt mari și uniți în cazul masculilor, pe când ochii femelelor sunt mai mici și despărțiți. O altă particularitate în cazul femelelor este că abdomenul și partea dorsală a toracelui sunt portocaliu-roșiatice.

Pentru a descoperi metodele de identificare a acestor larve, dar și metodele de combatere, aruncă un ochi peste articolul despre larvele de insecte pe care îl poți găsi aici.

Insecte inofensive pentru sănătatea gazonului, dar neplăcute estetic

Furnica

Denivelările produse de către aceste harnice insecte pot fi o problemă atunci când îți dorești un gazon perfect. Nu toate furnicile își construiesc cuiburi, dar majoritatea sunt adevărați arhitecți ai naturii. De cele mai multe ori prezența unui furnicar este vizibilă printr-o denivelare numită mușuroi care poate să ascundă un întreg oraș al furnicilor. La unele specii, construcția subterană poate atinge dimensiuni extraordinare.

Furnicile trăiesc în colonii și se află răspândite aproape pe toată suprafața terestră. Corpul lor este alcătuit din trei componente principale: cap, torace și abdomen, ultimele două fiind legate de un pețiol îngust. Prezintă o culoarea pământie sau negricioasă , dar există și unele specii mai colorate. Una dintre cele mai neplăcute specii de furnici este Myrmica rubra, cunoscută popular sub numele de furnica roșie. Această specie de furnici este foarte agresivă și în loc să fugă din calea prădătorilor aceasta atacă la rândul ei printr-o mușcătură destul de usturătoare.

Cu toate că le putem percepe greșit când se decid să-și întemeieze mușuroiul în grădina noastră, furnicile sunt foarte importante pentru natură. Ele consumă deseori larvele unor insecte care pot dăuna gazonului nostru,  afână solul și contribuie la descompunerea substanțelor și la circuitul nutrimentelor, de aceea este bine să cântărești dacă merită sau nu să distrugi un mușuroi.

Viespea de pământ

Vespula germanica, pe numele ei latin, sapă în pământ pentru a-și forma cuib și astfel deranjează uniformitatea peluzei. Pe lângă aspectul neuniform, viespile de pământ pot fi periculoase datorită acului de care se pot folosi dacă se simt amenințate. Pentru a identifica un cuib de viespi din pământ este de ajuns să privești dacă suprafața gazonului este neuniformă. Dacă denivelările respective prezintă un tunel săpat cu diametru de 2-3 centimetri, urmărește să depistezi prezența locuitorilor cuibului.

Viespea de pământ are aproape 13 milimetri lungime și prezintă un corp alungit predominat negru cu galben. Poate fi foarte ușor confundată cu viespea obișnuită (Vespula vulgaris), dar spre deosebire de aceasta se distinge prin 3 puncte mici negre de pe clipeu (porțiune inferioară a capului). Când reginele viespi devin active la venirea verii ele își vor căuta o locație pentru un nou cuib în care vor depune ouă. Astfel vor începe domnia pentru un nou regat subteran. În următoarele două luni de la prima depunere de ouă, regina va continua să producă ouă, la fel ca și noile sale fiice și astfel până la jumătatea verii, cuibul ei va ajunge la mii de locuitori. În această perioadă vor începe să fie destul de vizibile pentru că vor începe vânătoarea de zaharuri pe care le pot găsi prin apropierea caselor.

Viespile de pământ își folosesc atât simțul văzului cât și mirosul pentru a depista sursele de hrană. Vespula germanica este una dintre cele mai agresive specii de viespi și dacă se va simți amenințată cu siguranță că va ataca. De vreme ce nu își pierde acul în urma înțepăturii, este cu atât mai periculoasă. Prin urmare, dacă observi viespi în repetate rânduri în grădină, ar fi bine să cercetezi mai atent pentru a descoperi unde este cuibul. 

Insecte - paraziți ai oamenilor și ale animalelor de companie

Puricele

Nu afectează direct gazonul, dar cu siguranță poate crea foarte multe neplăceri pentru toți cei care își petrec mult timp, vara, pe gazon. Sunt insecte fără aripi cu o lungime de la 1.5 la 3.3 milimetri, cu un corp foarte agil, de culoare închisă (maroniu - roșiatic). Corpul lor este foarte dur și poate suporta presiuni foarte mari. Puricii sunt paraziți care pot sări distanțe incredibile de la suprafața pământului pe gazdele pe care vor să le paraziteze. Cu ajutorul piciorușelor pe care se sprijină, aceștia pot sări până la 100 de ori înălțimea lor. Dacă un om ar avea puterea de săritură a puricelui ar putea să sară peste o clădire cu 30 de etaje. Cea mai neplăcută particularitate a acestor ființe este că se hrănesc doar cu sânge și datorită acestui fapt pot transmite boli și pot crea leziuni ale pielii.

 Pentru a identifica prezența puricilor, pune-ți șosete albe, trage-le peste gambe și fă câțiva pași prin gazon. Orice urmă de purice va ateriza pe suprafața albă a șosetei și atunci vei ști cu siguranță că ai fost invadat de acești mici vampiri. Verifică și zonele răcoroase, cu umiditate ridicate, locurile umbroase cum ar fi pivnița sau orice mobilier de exterior, dar și de-a lungul gardului și pe la marginile casei. Dacă în urma verificării ești convins că există o invazie de purici trebuie să te apuci de o curățenie generală. Spală-ți toate haine, dar și așternuturile de pat, dezinfectează-ți salteaua și aspiră dinamic. Aruncă orice material care stă degeaba prin grădină și care poate fi un bun ascunziș pentru aceste mici creaturi. Încearcă să nu uzi câteva zile gazonul infestat și să îl lași puțin să se usuce deoarece puricii iubesc umiditatea, iar dacă nu vor avea parte de ea se vor orienta în alte părți unde condițiile sunt favorabile confortului lor.

Căpușa

Este o creatură vicleană foarte greu de reperat. Nu prezintă un pericol pentru sănătatea gazonului, dar, la fel ca și puricii, pot fi o amenințare când se ascund printre firele de iarbă. Au corpul de o lungime cuprinsă între 3 și 5 milimetri de formă ovală ce devine mărit odată ce se hrănesc cu sânge. Pot localiza următoarea gazdă cu ajutorul simțului olfactiv.  Sunt insecte foarte adaptabile care pot rezista la temperaturi de - 18 grade Celsius timp de 2 ore, iar la temperaturi între -7 și - 2 grade Celsius pot supraviețui chiar și 2 săptămâni. Au fost descoperite căpușe chiar și în Antarctica, unde se hrănesc de pe urma pinguinilor.

Sunt niște creaturi destul de periculoase pentru bunăstarea omului și a animalelor pentru că pot transmite boli grave, una dintre ele fiind boala Lyme. Mușcătura lor nu este dureroasă, dar ulterior zona atacată se va inflama, va deveni foarte usturătoare si va provoca mâncărimi. Simptomele unei infectări în urma parazitării cu o căpușă pot cuprinde febră, frisoane, durere și roșeață și se manifestă într-un interval de 3 până la 30 de zile. Căpușele preferă să-și petreacă timpul în zonele cu umbră și umiditate crescută unde pot aștepta răbdător următoarea gazdă pe care să o paraziteze.

 

Ploșnița

Se va hrăni cu sângele tău imediat ce reușește să te depisteze și să te urmărească prin locurile tale preferate din casă, dar și dinafară. Dacă deții mobilier de exterior din lemn cum ar fi mese, scaune, leagăne, ș.a.m.d, te poți aștepta să găsești, printre crăpături, o ploșniță care își așteaptă victima. Cea mai dăunătoare specie de ploșnițe omului este Cimex lectularius. Se hrănește în principal cu sânge uman și poate supraviețui fără hrană chiar și un an de zile. Forma adultă prezintă o culoare roșiatică-maronie, cu corpul destul de plat și oval, fără aripi, care poate crește până la 5 milimetri lungime și 3 mm lățime. Pot supraviețui la temperaturi foarte joase de până la -30 de grade Celsius, dar la fel de bine se adaptează și în condiții extreme de căldură de până la +48 de grade Celsius.

Mușcăturile acestor dezgustătoare creaturi îți pot declanșa diferite afecțiuni ale pielii, dar îți pot afecta și activitatea psihologică cauzând stres, anxietate și probleme cu somnul. Infestarea cu ploșnițe este foarte rar cauzată de lipsa unei igiene corespunzătoare. De obicei infestarea se produce datorită transferului de pe hainele sau bagajele în care se ascund, din obiecte de mobilier care au fost aduse dintr-o zonă infestată, de la animale sălbatice cum ar fi liliecii sau diverse specii de păsări , dar se pot lua și în urma călătoriilor cu avionul, autobuzul sau trenul.

Insectele pot fi inofensive omului, dar agresive față de gazon. Pot fi inamicii pielii și ai sistemului tău imunitar sau pot, pur și simplu, să-și facă adăpost în solul peluzei. Indiferent din ce categorie fac parte, insectele sunt o verigă importantă a lanțului trofic, iar fără ele viața nu ar putea exista. Înainte să iei măsuri cu privire la exterminarea lor, încearcă să găsești cea mai bună soluție pentru nevoile tale.  Consultă ghidul despre insecticide pentru a putea avea la îndemână soluția problemei pe care o întâmpini.

Spor la grădinărit!