Pregătirea sistemului de irigare pentru iarnă

Când temperaturile coboară și zilele scurte aduc primele nopți cu brumă, pregătirea sistemului de irigare pentru iarnă devine una dintre cele mai importante lucrări din curte. 

O instalație iernată corect nu îngheață, nu crapă, nu pierde presiune primăvara și nu te obligă la reparații costisitoare. 

Procesul constă într-o metodă de eliminare a apei din toate componentele de irigație. Apa va îngheța și va provoca daune conductelor subterane, pompelor, capetelor de aspersoare, supapelor și altor părți ale sistemului. 

Apa înghețată se dilată. Într-o țeavă sau într-o cameră de aspersor, acest fenomen înseamnă fisuri, garnituri rupte, robineți crăpați și, uneori, pompe compromise. Repararea în martie–aprilie costă timp, bani și energie. 

În schimb, pregătirea sistemului de irigare pentru iarnă îți aduce:

• Protecție la îngheț pentru țevi, fitinguri, aspersoare, electrovalve și pompe.

• Pornire fără bătăi de cap primăvara: presiune stabilă, jeturi curate, fără scurgeri ascunse.

• Economie: iernarea corectă e mult mai ieftină decât o rețea reparată pe bucăți.

• Durată de viață mai mare a instalației: mai puține șocuri mecanice, mai puțină coroziune internă.

Varianta DIY, cea în care pregătești singur sistemul de irigare, funcționează excelent când sistemul are: 2–6 zone, trasee scurte/medii, acces facil la colector, robineți de dren la punctele joase, iar tu ai la îndemână un compresor decent cu cuplă potrivită. E nevoie de răbdare, ordine și de presiune controlată pe fiecare zonă.

Varianta profesională e justificată dacă:

• sistemul e mare, cu multe zone, derivații și diferențe de nivel;

• există pompe/hidrofoare de capacitate mare care cer o procedură atentă de golire;

• ai aspersoare de tip rotor în zone lungi, greu de suflat integral fără experiență;

• vrei garanția lucrării și o fișă de verificare oficială.

Ideal, faci pregătirea sistemului de irigare pentru iarnă înainte de înghețurile constante.

Practic, în majoritatea zonelor din țară, intervalul optim e sfârșit de octombrie – noiembrie, în funcție de prognoză. Câteva repere operative:

✅ După ultima udare a sezonului și după ce ai strâns frunzele de pe gazon (straturile de frunze rețin umezeala).

✅ Alege o zi uscată, cu temperaturi peste 5–7 °C, ca să poți lucra confortabil.

✅ Dacă prognoza anunță îngheț timpuriu, scurtezi procedura: golire rapidă + izolare a punctelor sensibile, urmând ca suflarea zonelor să o finalizezi în fereastra imediat următoare.

1. Procedura manuală – deschizi robineții de dren din punctele joase și de la capetele de linie, iar apa se va scurge singură. Avantaje: procedură realizată fără compresor. Limitări: rămân adesea buzunare de apă în coturi/ramificații. Utilă mai ales ca primă etapă.
2. Procedura automată – sistemul are valve de dren care se deschid când presiunea scade sub un anumit prag. E rapid și comod, dar e necesară verificarea funcționării în fiecare zonă. Nu te baza exclusiv pe ele dacă terenul are multe variații de nivel.
3. Utilizarea aerului comprimat (recomandat) – conectezi compresorul la colector și sufli pe zone, până când din aspersoare iese doar ceață fină (nu jet de apă). Este soluția care, în practică, finalizează sigur iernarea chiar și pe sisteme complicate.

📌Punctul principal de scurgere: instalează o supapă de scurgere manuală pe linia principală, în cel mai jos punct al sistemului.

📌Puncte joase intermediare: dacă există mai multe zone joase de-a lungul traseului, montează supape de scurgere suplimentare în acele locuri (evită acumularea de apă).

✅ Tipuri acceptate pentru drenaj: poți folosi supapă cu bilă, vană de închidere sau țeavă filetată + capac (cap de golire).

✅ Pantă corectă: conductele trebuie înclinate corect către punctele de scurgere (gravitațional).

✅ Drenaj în exterior: instalează supapa deasupra unui „puț uscat” (groapă cu pietriș) ca apa evacuată să se infiltreze în sol.

✅ Drenaj în interior: asigură-te că volumul evacuat poate fi colectat/drenat în siguranță (fără riscul deversărilor).

🔴 Atenție: supapa/capacul de scurgere este sub presiune înainte de golire. Deschiderea bruscă poate provoca răni.

• Ochelari de protecție (obligatoriu)
• Mănuși de lucru (recomandat)
• Cheie potrivită pentru supapă/capac
• Recipient/șanț de colectare (dacă e la interior)

✅ Oprește alimentarea cu apă către irigații închizând supapa de pe linia principală.

✅ Deschide una dintre supapele de control ale sistemului de aspersoare (manual sau din controller) ca să eliberezi presiunea din linia principală.

✅ Deschide încet supapa de scurgere manuală de la cel mai jos punct. Lasă să curgă până scade presiunea și debitul.

✅ Repetă procedura pentru fiecare supapă/cap de golire de pe linia principală (în toate punctele joase).

✅ Verifică evacuarea: la exterior verifică dacă puțul uscat preia apa, iar la interior colectează în recipient/dren, evită inundațiile.

🔴 Deschiderea bruscă a supapei de scurgere înainte de depresurizare

🔴 Lipsa punctelor de scurgere în zonele joase pot crea buzunare de apă.

🔴 Un drenaj exterior fără puț uscat poate duce la băltire și eroziune.

🔴 Un drenaj interior fără colectare prezintă risc de deversare și inundații.

✅ Supapa de scurgere automată se montează pe conductele laterale (liniile către aspersoare), nu pe linia principală.

✅ Se deschide automat când sistemul este oprit și evacuează apa din țeavă dacă este montată în cel mai jos punct al liniei.

✅ La presurizare, presiunea apei apasă pe mecanismul de etanșare și închide supapa, astfel încât apa curge normal către aspersoare.

✅ Oprește apa și depresurizează sistemul.

✅ Curăță filetul și înfașoară 2–3 ture de bandă PTFE (teflon) pentru etanșare.

✅ Înșurubează supapa orientată în jos (vertical spre sol), strânge ferm fără a forța.

✅ Dacă solul drenează slab, sapă sub supapă o mică groapă cu pietriș curat (mini „puț uscat”) pentru infiltrarea apei evacuate.

✅ Repetă pe celelalte puncte joase ale lateralei sau lateralelor.

📌  Recomandări și atenționări

• Test funcționare: oprește o zonă și verifică dacă supapa elimină apă. Apoi pornește zona și dacă supapa este închisă atunci nu mai curge.
• Inspectează suprafața: dacă apar bălți în timpul funcționării, e posibil ca un canal de scurgere să fie înfundat sau să dreneze prost. Curăță zona și pietrișul.
• Intervenție manuală: nu este necesară în mod normal. Supapa lucrează automat la fiecare oprire a sistemului.

🔴 Montaj pe linia principală

🔴 Poziționare departe de punctul cel mai jos: pot rămâne buzunare de apă

🔴 Etanșare precară (fără PTFE) conduce la micro-pierderi

🔴 Fără drenaj local (fără pietriș) pe sol greu duce la băltiri și nămol

📌 Poartă ochelari de protecție și nu staționa deasupra conductelor, aspersoarelor sau supapelor în timp ce sufli aer.

📌 Presiunea aerului NU trebuie să depășească ~4 bari (nu folosi 8 bari; o presiunea mare la un volum mic conduce la un risc mare de avarie).

📌Cea mai bună soluție este volum mare la o presiune joasă. Folosește valvă de reglare a presiunii pe compresor.

🔴 Atenție la resturi zburătoare. Menține zona liberă de persoane și animale.

✅ Compresor capabil să furnizeze debit ridicat (10–25 m³/min, conform specificației tale) la presiune scăzută.

✅ Valvă de reglare a presiunii (setează ~ 4 bari).

✅ Punct de conectare pe linia principală, cât mai aproape de sursa de apă: racord rapid, supapă manuală tip poartă sau țeavă cu capac (port „C”).

✅ Regulator/programator funcțional (dacă sistemul are supape electrice).

🔴 Nu porni compresorul până nu este deschisă cel puțin o zonă (o supapă de control). Sistemul poate lucra cu 8 bari apă, dar 8 bari aer pot produce daune. Aerul are vâscozitate mai mică și poate produce șocuri mai mari.

SUPAPELE: Drenajul gravitațional al sistemului nu va elimina apa captată în interiorul supapelor. Activarea supapelor manual sau electric din temporizator nu este suficientă pentru a scurge complet apa. Supapele care nu sunt suflate cu aer trebuie să urmeze această procedură:

Orice stil de diafragmă trebuie demontat și drenat. Scoate capacul, solenoidul și ansamblul diafragmei și îndepărtează cu un șervețel sau burete apa, apoi reasamblează. Lasă solenoidul în poziție deschisă pentru iarnă. Supapele cu mecanism de acționare, necesită îndepărtarea ansamblului tijei și solenoidului. Verifică dacă există apă în conductă. Supapele manuale pot fi lăsate pur și simplu în poziție deschisă pentru iarnă. Supapele care au fost golite de apă folosind metoda de suflare cu aerul comprimat nu necesită demontare.

Lasă supapele în poziția de deschidere manuală pentru a preveni posibila creștere a presiunii în timpul iernii. Acest lucru se realizează prin rotirea șurubului de purjare sau a solenoidului în sens invers acelor de ceasornic, în poziția deschisă.

CAPETELE ASPERSOARELOR: dacă sistemul de irigare pe care îl deții utilizează supape de scurgere automate instalate corect în punctul de jos al sistemului, circuitele de aspersoare se vor scurge automat de fiecare dată când sistemul este oprit. Acesta ar trebui să scurgă apa și din capetele aspersoarelor. Unele aspersoare au orificii de admisie atât laterale, cât și inferioare. Dacă folosești orificiul lateral, instalează o supapă de scurgere pe intrarea inferioară pentru a preveni înghețarea carcasei. Capetele de aspersoare care conțin supape de reținere încorporate necesită dezasamblare sau trebuie suflate cu aer pentru a realiza o golire a apei eficientă. Aceste tipuri de capete se găsesc de obicei numai pe instalațiile comerciale. Sprinklerele care au fost suflate cu aer, în general, nu necesită tratament suplimentar.

PROGRAMATORUL/ TEMPORIZATORUL DE IRIGAȚII: În funcție de modelul pe care îl deții, sistemele care utilizează o pompă de apă necesită o atenție specială. De aceea sunt disponibile diverse metode pe care le poți aborda. Ia-le în calcul pe toate și apoi decide care este cea mai potrivită pentru situația în care te afli:

1. Dacă sistemul tău de aspersoare  nu are o pompă de apă și programatorul are un comutator de pornire / oprire mecanic: Rotește temporizatorul în poziția „OPRIT”. Lasă temporizatorul conectat. Programul pe care l-ai setat va rămâne intact. La modele electronice poți lăsa bateria de rezervă conectată. Părăsirea programatorului conectat păstrează puțină căldură în interiorul aparatului, evitând condensul care ar putea fi dăunător pentru placa de circuit.
2. Dacă sistemul de aspersoare  nu are o pompă de apă și temporizatorul electronic digital are doar o „tastatură”: apasă tasta „SISTEM / OPRIT” sau „AUTO / OPRIT”. Aceasta va opri sistemul, lăsând programul în memorie. O singură unitate intermitentă pe afișaj indică faptul că sistemul este întrerupt, aceasta fiind confirmarea vizuală. ATENȚIE! O supratensiune sau o întrerupere prelungită a curentului ar putea determina temporizatorul să se reseteze la modul automat și poate trimite un semnal către supapele de reglare sau către pompă să pornească. Acest lucru nu va afecta supapele, dar ar putea afecta grav pompa de rulare "uscată".
3. Dacă sistemul de aspersoare are o pompă de apă și temporizatorul/programatorul este un model digital electronic sau mecanic de interior: deconectează temporizatorul. Modelele de interior au un cablu de alimentare atașat la un transformator. Deconectează transformatorul de la sursa de alimentare. Transformatorul este o cutie mică neagră, care este de obicei caldă sau fierbinte la atingere. Ai grijă când atingi transformatorul fierbinte, poate provoca arsuri! Folosește mănuși pentru a-ți proteja mâinile. După ce ai deconectat transformatorul scoate bateria de rezervă (în cazul modelelor digitale) pentru a preveni descărcarea ei în timpul iernii. Această metodă va șterge însă programul de pe modele digitale și va trebui să reprogramezi temporizatorul în primăvara viitoare.

Ar trebui să oprești și alimentarea cu apă la toate bateriile exterioare în timpul sezonului de iarnă. Îndepărtează și scurge toate furtunurile de grădină atașate la robinetele exterioare, astfel încât să eviți posibilele daune care pot apărea din cauza înghețului. În plus, oprește supapele acestor robinete și lasă robinetul în poziția deschisă. Dacă supapa de închidere a apei are o supapă de purjare sau similară, deschide-o pentru ca restul de apă rămasă pe conductă să se poată scurge în totalitate. Această metodă permite ca toată apa dintre supapa de închidere și robinetul exterior să se scurgă complet, reducând șansele de deteriorare prin îngheț.

Acum că misiunea de pregătire a sistemului de irigare pentru iarnă a fost îndeplinită, te poți relaxa în anotimpul geros, fără a avea grija înghețării conductelor, pompelor, capetelor de aspersoare sau a supapelor.

Ai pregătit sistemul pentru iarnă? Povestește-ne și nouă despre experiența ta cu sistemele de irigații. Împărtășește informații sau cere sfaturi și altor iubitori de gazon. Alătură-te și tu Comunității Gazonul !